Zece eșecuri de politică externă ale PSD-ALDE în primul an de guvernare

 La un an de la alegeri, o analiză a guvernării PSD-ALDE arată că politica externă a României a devenit total impredictibilă, fiind influențată de interesele personale și problemele penale ale unor lideri politici precum Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

Prin atacurile constante la adresa independenței justiției și a statului de drept, actuala majoritate a plasat România alături de țări care derapează de la democrație precum Polonia sau Ungaria. Mai mult, liderii PSD-ALDE s-au inspirat din modelul Turciei lui Erdogan în privința lansării unei luptei împotriva așa-zisului “stat paralel și ilegitim”.

”Precum președintele turc, Liviu Dragnea a lansat ideea unui complot, un puci menit să-l înlăture de la putere. Scopul liderului PSD este acelaşi: preluarea controlului asupra tuturor instituţiilor, mai ales a celor din justiţie, şi impunerea unor oameni loiali în acestea. Acest demers de capturare a statului este prezentat ca având o legitimitate obținută la vot, prin majoritatea covârșitoare din Parlament. Toți cei care se opun, oponenți reali sau închipuiți, sunt dușmanii națiunii, nepatrioți, soroșiști, membri ai statului paralel”, a explicat deputatul USR Matei Dobrovie, membru al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților.

Ignorarea avertismentelor din partea partenerilor externi ai României demonstrează că liderii coaliției PSD-ALDE sunt dispuși să izoleze România în raport cu Washington-ul și Bruxelles-ul dacă acest lucru servește interesului lor personal.

La impredictibilitatea politică se adaugă și măsurile economice nesustenabile de creșteri de pensii și salarii care sfidează orice logică economică și riscă să arunce în aer deficitul. Toate acestea riscă să îndepărteze România de aderarea la zona euro, obiectiv stabilit prin Tratatul de aderare la UE, dar pentru care nu există un calendar clar în acest moment. Consecința este că țara noastră nu se poate apropia de nucleul dur al UE și nu va conta în deciziile majore care vor fi luate privind viitorul Uniunii.

Avertismentele CE din ultimul raport MCV și cele ale BNR privind depășirea limitei de deficit de 3% arată că din păcate guvernul PSD-ALDE îndepărtează România de cele două obiective majore de politică externă: aderarea la zona euro și la spațiul Schengen. Mai grav, și președinția Consiliului UE pe care România o va deține în 2019 va fi afectată.

Deputatul USR Matei Dobrovie a realizat o analiză care cuprinde zece eșecuri de politică externă ale PSD-ALDE în primul an de guvernare.

 

ANALIZĂ USR: Guvernul Tudose rămâne corigent la politica externă. Nota ZERO după cinci luni de guvernare.

La 11 luni de la investirea guvernului Grindeanu, coaliția PSD-ALDE continuă să trateze cu neseriozitate politica externă a României. Schimbarea lui Sorin Grindeanu cu Mihai Tudose nu a dus la îndeplinirea promisiunilor de politică externă asumate prin programul de guvernare. În timp ce guvernul Grindeanu a îndeplinit, conform evaluării PSD din 14 iunie a.c., doar două din totalul celor 22 de promisiuni, guvernul Tudose stă mult mai prost la acest capitol, cu zero promisiuni îndeplinite din totalul celor 20 de promisiuni rămase.

Analiza USR atrage atenția că guvernul PSD-ALDE nu a respectat programul de guvernare, pornind de la cele mai importante zece promisiuni care nu au fost îndeplinite. În viziunea noastră rezultatele deficitare în domeniul politicii externe plasează România într-o zonă gri, reducând viteza de integrare în structurile europene și transatlantice. Astfel:

1) Guvernul NU a sporit rolul României, ca stat membru, în cadrul UE, respectiv a calităţii contribuției țării noastre la consolidarea Uniunii, prin participarea activă la dezbaterea privind viitorul proiectului european, cu promovarea consecventă a obiectivelor şi intereselor României şi ale cetăţenilor români. Concret, premierul Tudose împreună cu miniștrii Meleşcanu și Negrescu nu au prezentat poziția oficială a Guvernului cu privire la cele șase scenarii privind viitorul UE prezentate de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Din păcate, Guvernul PSD-ALDE tratează cu superficialitate procesul de reformare a proiectului european, precum și negocierile purtate cu guvernul britanic pentru producerea efectivă a Brexit-ului.

De asemenea, guvernul Tudose a neglijat promovarea consecventă a obiectivelor şi intereselor României şi ale cetăţenilor români în politica externă. Cel mai bun exemplu în acest sens a fost lipsa de transparenţă a guvernului cu privire la adoptarea Propunerii de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 96/71/CE din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor. România a schimbat tabăra în ultimul moment, iar membrii guvernului Tudose nu au explicat motivele pentru care România nu a mai făcut front comun cu statele din Europa Centrală și de Est.

2) Guvernul NU a continuat demersurile de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Raportul MCV din noiembrie pune sub semnul întrebării progresele înregistrate de România în raport cu cele 12 recomandări. Îngrijorarea Comisiei în legătură cu provocările la adresa independenței sistemului judiciar reprezintă un puternic semnal de alarmă cu privire la “riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise”.

La zece ani de la aderarea la UE, credibilitatea României în Uniune riscă să fie afectată de încercările majorității PSD-ALDE de a ne apropria de Grupul de la Visegrád. În timp ce liderii europeni se delimitează în mod vizibil de liderii statelor eurosceptice și iliberale, membre în V4, interesele personale ale liderilor PSD-ALDE de a zădărnici lupta împotriva corupției, conduc la aproprierea de țările din Grupul de la Visegrad, ai căror lideri s-au remarcat prin subminarea normelor democratice și ale statului de drept. Administrația Prezidențială și Guvernul României au adoptat poziții diferite în această privință, iar semnalul dat în exterior este unul de incoerență.

3) Guvernul NU a menţinut angajamentul privind aderarea, în etape, la spaţiul Schengen. Prin inițiativele actualului guvern PSD-ALDE de modificare a legilor justiției, România nu are cum și de ce să pretindă ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și nici nu poate servi ca un exemplu de bune practici la nivel european, așa cum a fost în cazul luptei anti-corupție.

Pierderea credibilității în faţa partenerilor externi a redus în mod semnificativ șansele României de a adera la spațiul Schengen, chiar dacă îndeplinește de mult timp, condițiile tehnice de aderare. Îndepărtarea de nucleul dur, franco-german, prin ignorarea dialogului cu ambasadele, plasează România la periferia spațiului Schengen.

4) Guvernul NU este pregătit pentru exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019. Până în acest moment, guvernul Tudose nu a prezentat bilanțul actual al experţilor și al personalului specializat recrutat în vederea exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019.

Chiar dacă ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a făcut referire la importanţa formării specialiștilor și al pregătirii personalului specializat, acesta nu a clarificat numărul și criteriile de selectare a experţilor și al personalului specializat.

5) Guvernul NU a dezvoltat, aprofundat şi extins Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI cu SUA. Derapajele guvernării PSD-ALDE nu cunosc limite, determinându-i pe partenerii europeni și transatlantici să-și exprime în mod ferm îngrijorarea faţă de respectarea statului de drept în România. Reacția sfidătoare a președinților celor două Camere ale Parlamentului României la criticile Departamentului de Stat au decredibilizat România pe plan extern. “Neplăcuta surprindere” exprimată de Dragnea și Tăriceanu – culmea, în numele Parlamentului României! – reprezintă un semnal de alarmă privind disponibilitatea liderilor coaliției PSD-ALDE de a izola România în raport cu Washington-ul și Bruxelles-ul dacă acest lucru servește interesului lor personal.

Mai mult, atitudinea coaliției PSD-ALDE faţă de reacția Departamentului de Stat al SUA pune în pericol continuarea demersurilor de punere în valoare şi funcţionare optimă a Task Force- ului bilateral, precum și admiterea României în programul Visa Waiver.

6) Guvernul NU a reuşit valorizarea adecvată a relaţiilor cu ceilalţi vecini direcţi ai României. Eșecul guvernării PSD-ALDE se reflectă în atitudinea pasivă a autorităților de la București în asigurarea protecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina.

Din ignoranță sau nepăsare, guvernarea PSD-ALDE este mulțumită de faptul că numărul școlilor cu predare în limba română din nordul Bucovinei și Ținutul Herța a scăzut de la 114 la 62, majoritatea dintre acestea devenind mixte, româno-ucrainene. În sudul Basarabiei, în regiunea Odesa, situația este similară, autoritățile de la Kiev exercită presiuni asupra părinților pentru a-i descuraja să-și trimită copii la școli cu predare în limba română. În aceste condiții, există riscul comasării școlilor românești cu cele cu predare în limba ucraineană sau în cea rusă.
În viziunea USR, dacă autoritățile de la București vor manifesta aceeași indiferenţă, regimul de la Kiev va continua să aplice aceeași politică de ostracizare a românilor.

7) Guvernul NU s-a implicat activ şi pe fond în elaborarea mandatului comunitar privind negocierile relative la Brexit. Ieșirea Marii Britanii din UE pune sub semnul întrebării drepturile de care vor beneficia cetățenii români și firmele românești stabilite în Regat. Pentru obținerea unor garanții avantajoase de stabilitate, interesele României trebuie să fie urmărite pe două paliere de intervenție: a) la nivel european prin implicarea reprezentanților statului român în procesul decizional privind acțiunile și negocierile multilaterale; și b) la nivel bilateral, ca urmare a demersurilor făcute pe lângă autoritățile britanice.

Demersurile guvernului pe cele două paliere nu au produs rezultate concrete în negocierile cu autoritățile britanice, principala cauză fiind reprezentată de asumarea unui rol marginal de către autoritățile de la București în cadrul procesului de negociere dintre UE-27 și Regatul Unit.

8) Guvernul NU a reușit să aducă Agenția Europeană a Medicamentului la București. Deși Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, susținea în luna septembrie că dosarul de candidatură al României pentru relocarea Agenției Europene pentru Medicamente este ”complet și consistent și răspunde tuturor criteriilor stabilite la nivel european”, Comisia Europeană a semnalat lipsa furnizării unor informații de bază legate de legăturile de transport public de la aeroport spre sediul propus, sălile de birouri și de conferințe, detalii despre cursurile de limbă și școlile pentru copiii angajaților.

9) Guvernul NU a promovat şi NU a apărat interesele şi identitatea românilor din afara graniţelor, prin stimularea activității Comisiilor Mixte cu alte state privind minoritățile ! Din păcate, guvernul nu a inițiat demersuri eficiente pentru a preveni încălcarea drepturilor cetățenilor români din afara granițelor. Un bun exemplu este comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană privind minoritățile, al cărui rezultat a fost unul sub așteptări pentru partea română. Nu am reușit să obținem decât promisiunea ucrainenilor că vor cere o expertiză a Comisiei de la Veneția pe Legea educației, fără însă ca autoritățile de la Kiev să accepte o reexaminare a acestei legi.

România a demonstrat că este un stat model în privința drepturilor minorităților și asigură ucrainenilor din țara noastră toate cele necesare pentru menținerea identității, astfel încât este îndreptățită să ceară Kievului respectarea principiului reciprocității. Mai mult, România trebuia să ridice tot în Comisia mixtă și problema necesității unificării programelor de învățământ pentru școlile de limbă română din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Este de neacceptat ca statul ucrainean să mai facă diferențierea artificială între limba română și limba moldovenească.

10) Guvernul PSD-ALDE a continuat să susțină regimul nedemocratic şi corupt  al oligarhului Plahotniuc din Republica Moldova, prin acordarea de asistență financiară fără condiționalități legate de reforme. În ciuda semnalelor de alarmă trase de partenerii europeni, care au sistat finanțările pe fondul lipsei reformelor în materie de justiție și anticorupție și a schimbării în circumstanţe controversate a sistemului electoral, Bucureștiul a mizat în continuare pe așa zisa stabilitate care riscă să ducă la victoria pro-rușilor la alegerile din 2018.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *