Legea Bicicletei – o inițiativă parlamentară transpartinică în parteneriat cu societatea civilă

Astăzi, 22 septembrie, cu ocazia Zilei Europene Fără Mașini, anunțăm formarea unui grup de lucru transpartinic care să elaboreze „LEGEA BICICLETEI”, o inițiativă parlamentară care își propune să încurajeze folosirea bicicletei în scop utilitar, recreativ, turistic și sportiv.

Inițiativa „Legea Bicicletei” este un model de colaborare transpartinică și de parteneriat cu societatea civilă, deoarece beneficiază din start de sprijinul unui grup de peste 50 de ONG-uri care, de altfel, au propus încă din toamna anului 2016 inițierea acestei legi și au contactat în acest sens candidații și apoi parlamentarii aleși.

Legea Bicicletei va stabili principii și va conține măsuri adecvate de promovare a utilizării bicicletei, pe mai multe planuri, în principal legislativ și instituțional, într-un mod coerent și integrat. Legea își propune să rezolve multiplele neajunsuri ale cadrului normativ actual, ca parte a efortului legislativ de încurajare a unei mobilități durabile, a unui sistem de transport mai puțin poluant și a unui stil de viață sănătos și modern, în concordanță cu bunele practici și tendințele la nivel european.

Potrivit viitoarei legi, promovarea utilizării bicicletei va fi declarată obiectiv de interes public și se vor aduce modificări legislației rutiere, urbanistice, fiscale și din alte câteva domenii. Propunerea de act normativ va prevedea și adoptarea unei strategii naționale și a unui masterplan în acest sens. Vor fi create elemente instituționale la nivelul autorităților centrale și locale care să permită coordonarea între autorități, atât în elaborarea măsurilor, cât și în punerea lor în practică.

Proiectul nu va înlocui actualele inițiative legislative pro-biciclistice aflate în diverse faze ale procedurilor parlamentare, ci le va corela și va oferi verigile lipsă, pentru a se ajunge la un cadru normativ coerent, favorabil dezvoltării circulației pe doua roți în scop utilitar, turistic, sportiv și recreativ. Actualele proiecte punctuale vor fi sprijinite deoarece au un rol important de conștientizare a importanței bicicletei, în cadrul mai larg al promovării dezvoltării durabile.

Inițiativa aceasta vine ca o evoluție firească a preocupărilor semnatarilor ei și a formațiunilor politice pe care le reprezintă, deoarece s-au implicat și în trecut în probleme de mediu sau mobilitate durabilă. Implicarea comună a PSD, PNL si UDMR în această inițiativă este și o continuare a colaborării în cadrul „Green Politics”, o platformă unde clasa politică, ONG-uri, societatea civilă, companii și organizații profesionale au conclucrat în vederea promovării ecologiei și adoptării unor inițiative legislative care vizează responsabilitate față de mediul înconjurător, precum Legea Picnicului.

Tudor-Rareș Pop este deputat USR și s-a implicat în anul 2016 în calitate de consilier la Cancelaria Prim-Ministrului, în deblocarea proiectului de hotărâre de guvern privind traseele cicloturistice și în includerea infrastructurii pentru biciclete în anumite linii de finanțare din fonduri UE. De asemenea, a activat în trecut în societatea civilă ca lider al unei asociații de bicicliști.

Carmen Mihălcescu este deputat PSD, vicepreședinte al Camerei Deputaților și un parlamentar cu mulți ani de activitate in comisiile de mediu. În legislatura trecută a fost printre cei care au inițiat înființarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. De asemenea fost și printre inițiatorii Legii privind desfăşurarea activităţilor de picnic cu scop de reglementare a zonelor și a modalităților în care activitățile de recreere publică nu afectează mediul înconjurător.

Adriana Săftoiu, deputat PNL, membru în comisia pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, a susținut în legislatura 2008-20012, platforma Green Politics în cadrul căreia, în urma colaborării cu deputați de la toate partidele parlamentare, a fost promovată legea picnicului care reglementează modul de desfășurare a picnicurilor pe spațiile verzi publice.

Valeriu Steriu, deputat PMP, aflat la al treilea mandat, este inițiatorul unui proiect de lege privind acordarea tichetelor de bicicletă în scopul stimulării folosirii bicicletei pentru deplasările între domiciliu și locul de muncă, precum și pentru deplasările în interes de serviciu, aflat în proces de dezbatere parlamentară. De asemenea, în calitate de membru în Biroul permanent al Camerei Deputaților, a fost promotorul realizării unor spații amenajate pentru biciclete, la Palatul Parlamentului.

Attila Korodi, deputat UDRM, s-a implicat în alocarea de fonduri pentru infrastructuri pentru biciclete și în promovarea adoptării de standarde tehnice actualizate pentru asemenea infrastructuri.

Grupul de lucru este deschis tuturor parlamentarilor care doresc să semneze această inițiativă și să contribuie cu idei și propuneri pentru elaborarea Legii Bicicletei.

Tudor-Rareş Pop- deputat USR

Carmen Mihălcescu – deputat PSD

Adriana Ana Săftoiu – deputat PNL

Attila Korodi – deputat UDMR

Valeriu-Andrei Steriu – deputat PMP

ANEXA:
Detalii privind initativa LEGEA BICICLETEI

=======================================================================

Inițitiva 
LEGEA BICICLETEI

Încurajarea folosirii bicicletei în scop utilitar, în principal ca mijloc de deplasare în oraș, precum și ca vehicul cu rol recreativ / turistic și sportiv, este în ultimii ani declarativ acceptată de autoritățile administrației publice centrale și locale și menționată în diverse documente de politici publice, ca o componentă importantă a mobilității moderne, a turismului durabil și dezvoltării sportului și unui stil de viață activ și sănătos.

Însă, dincolo de promisiuni, o promovare efectivă și de substanță a bicicletei lipsește în continuare, și nici nu este cu adevărat posibilă fără o modernizare a cadrului legislativ actual, care este printre cele mai nefavorabile din Europa în ceea ce privește bicicliștii. Demersurile făcute în ultimele două decenii de organizațiile de bicicliști în direcția modificării sau completării anumitor acte normative în general nu au fost de succes notabil, inclusiv pentru că s-au lovit de dependența de alte reglementări și nevoia de corelare.

Acest cerc vicios se poate rupe cel mai bine printr-o abordare integrată, prin adoptarea unei legi care să aducă în mod unitar și coerent necesarele modificări și completări esențiale ale actualului cadru normativ cu rang de lege în România, pentru a îl pune în concordanță cu cerințele și bunele practici la nivelul Uniunii Europene, urmând ca apoi Guvernul și ministerele să adapteze corespunzător, în mod coordonat, cadrul normativ cu rang de hotărâre de guvern și de ordin ministerial.

În acest sens, o serie de organizații neguvernamentale preocupate de promovarea utilizării bicicletei în scop utilitar, turistic și sportiv, au propus adoptarea unei ”Legi a Bicicletei” inițial că apel către candidații la alegerile parlamentare din 11.12.2016, menținut ulterior că apel la actualii parlamentari, la asumarea inițierii unui proiect de lege pe această temă, redactării lui cu consultarea lor și a comunității bicicliștilor în general, și promovării lui în Parlament cu sprijinul unui număr cât mai mare de parlamentari, de dorit din întregul spectru politic, apel căruia au răspuns parlamentari din majoritatea partidelor.

Se propune ca proiectul de lege să cuprindă un capitol introductiv, care să proclame promovarea utilizării bicicletei că element de prioritate și importantă națională, în contextul eforturilor de promovare a mobilității durabile, protecției mediului, îmbunătățirii calității vieții și sănătății populației, să statueze necesitatea abordării multidisciplinare și transsectoriale și adoptării, prin Hotărâre a Guvernului, a unei strategii naționale și a unui masterplan pe 10 ani de promovare a utilizării bicicletei în România, similar practicilor din alte state europene.

Ca măsuri instituționale, se consideră că legea trebuie să prevadă crearea unui consiliu interministerial și a postului de coordonator guvernamental, cu rang de subsecretar de stat, pentru coordonarea elaborării și implementării strategiei și masterplanului, a proiectelor de acte normative cu rang de hotărâre de guvern și ordin ministerial și a coordonării eforturilor la nivel de autorități locale. Este necesară și prevederea desemnării în diverse ministere (MTur, MDRAPFE, MAI, MTS, MTr, MAP) a câte unei persoane responsabile de probleme  biciclistice, la fel și în anumite agenții guvernamentale și companii naționale (IGPR, AN Apele Române, Romsilva RA, CFR Călători, CNAIR etc.), în Agențiile de Dezvoltare Regională și în consiliile județene și / sau regiile sau societățile publice județene de administrare drumuri județene, precum și în aparatul de lucru al primarilor municipiilor reședință de județ  și a sectoarelor Bucureștiului.

De asemenea, este necesară instituirea prin lege a unor structuri specifice consultative, de tip grupuri de lucru și consilii consultative, la toate nivelele, pe teme biciclistice, cu participare a ONG de profil și a operatorilor economici activi în domeniu, și primirea unor reprezentanți ai acestor categorii, cu titlu de invitat, în alte structuri interdisciplinare, precum comisiile municipale de circulație, comisiile de urbanism și amenajarea teritoriului și alte asemenea.

Un important capitol din viitoarea lege trebuie să fie dedicat legislației rutiere, și anume modificării și completării actualei OUG 195 / 2002 privind circulația pe drumurile publice, precum și a legislației privind siguranța rutieră, înlăturând sau atenuând interdicții și limitări nejustificate precum cea privind vârsta minimă de 14 ani pentru deplasarea pe bicicletă pe drumuri publice sau anumite reguli privind circulația bicicletelor.

Pe linie de cicloturism, un capitol corespunzător al legii ar trebui să modifice și completeze prevederile din actuală Lege a turismului (OG 58 / 1998) pentru a clarifica regimul juridic al ciclotraseelor, cadrul de administrare a acestora inclusiv prin prevederea înființării unui Centru Național de Coordonare EuroVelo (CNCEVR) și instituirii Rețelei Naționale de Trasee Ciclotruistice Marcate (RNTCMR), și prevederi privind adoptarea, într-un termen prestabilit, a cadrului legal, la nivel de hotărâre de guvern sau ordin ministerial, pentru ghizii de cicloturism, cazările probiciclistice, puncte noi de frontieră speciale pt trafic turistic nemotorizat (pietonal și biciclistic), marcarea și omologarea traseelor cicloturistice și alte asemenea.

Pe linie de urbanism și amenajarea teritoriului, Legea Bicicletei ar trebui să modifice și completeze actuală Lege 350 / 2001, dispunând ca prin Regulamentul General de Urbanism aprobat prin Hotărâre a Guvernului să se reglementeze și tipul și numărul minim de facilități pentru parcarea bicicletelor la și în anumite tipuri de clădiri, prezența de infrastructuri biciclistice pe anumite artere și conexiuni și alte asemenea.

Un alt capitol trebuie să vizeze legislația de transporturi și cea privind regimul drumurilor, în sensul modificării și completării actualelor OG 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor, OG 27 / 2011 privind transporturile rutiere și OG 19 / 1997 privind transporturile, astfel încât și bicicletă să fie adecvat tratată în aceste acte normative, care la ora actuală o ignoră.

Un capitol al legii urmează să fie dedicat legislației în domeniul construcțiilor și  standardelor de profil, care să prevadă un termen concret de adoptare de noi norme tehnice, prin Hotărâre a Guvernului și Ordin ministerial, după caz, în locul actualului sistem nefuncțional de normare prin standarde aprobate de Asociația Română pentru Standardizare (ASRO).

Nu în ultimul rând, legea ar trebui să cuprindă un capitol privind aspecte fiscale, și anume modificări de Cod Fiscal în sensul acordării unor facilități fiscale, cum ar fi nivel redus TVA la comerț și servicii biciclistice, facilități fiscale pentru angajatorii care vor să încurajeze angajații să vină cu bicicleta la serviciu sau să utilizeze biciclete ca vehicul de serviciu, și alte asemenea facilități, existențe în multe state dezvoltate.

Complementar măsurilor fiscale, legea ar trebui să cuprindă prevederi privind instituirea, prin hotărâri ale guvernului, a unor programe de sprijin direct a creșterii numărului de biciclete utilizate de populație și de instituțiile publice, cum ar fi finanțarea guvernamentală a unor programe gen „prima bicicletă” sau dotare pe scară largă cu biciclete, ca vehicule de serviciu, a unor angajați în sectorul bugetar sau din companiile publice, cum sunt lucrătorii poștali sau polițiștii, și încurajarea achiziției de biciclete în cazul renunțării la autoturisme vechi.

ANEXA:
Lista de ONG care susțin de principiu adoptarea unei LEGI A BICICLETEI în viziunea descrisă anterior:
1.  FEDERAȚIA BICICLIȘTILOR DIN ROMÂNIA (FBR)
2.  ASOCIAȚIA „GREEN REVOLUTION” (AGR)
3.  ASOCIAȚIA „HAI CU BICLA” (HcB)
4.  ASOCIAȚIA „ADEVARAȚII VELOPRIETENI” (AVR)
5.  CLUBUL DE CICLOTURISM „NAPOCA” (CCN)
6.  CLUBUL SPORTIV NOMAD MULTISPORT (NOMAD)
7.  FEDERAȚIA ROMANA DE CICLISM (FRC)
8.  ASOCIAȚIA PRO BIKE ADDICTION (PBA)
9.  COMUNITATEA BICICLIȘTILOR DIN BUCURESTI (CCB)
10. ASOCIAȚIA BIKE WORKS
11. CLUBUL DE CICLISM ȘI ECOLOGIE IASIBIKE
12.  ASOCIAȚIA ”BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA”
13.  ASOCIAȚIA ”CLUB SPORTIV TIBISCUS” (CST)
14.  ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR, IMPORTATORILOR ȘI COMERCIANȚILOR DE BICICLETE
15.  CLUBUL SPORTIV ”SURMONT CLUB”
16.  ASOCIAȚIA ”BRASOVUL PEDALEAZA”
17.  ASOCIAȚIA TURISMVERDE
18.  FUNDAȚIA PENTRU PARTENERIAT
19.  ASOCIAȚIA ARIN
20.  ASOCIAȚIA TRANSILVANIA VERDE
21.  ASOCIAȚIA ECOURI VERZI (AEV)
22.  ASOCIAȚIA ”TURA ÎN NATURA” (ATINS)
23.  FUNDAȚIA COMUNITARA MURES
24.  OUTHENTIC CYCLING ROMANIA
25.  SOCIETATEA CARPATINA ARDELEANĂ Satu Mare
26.  FUNDAȚIA DE ECOLOGIE SI TURISM ”POTAISSA”
27.  ASOCIAȚIA DE ECOTURISM DIN ROMANIA (AER)
28.  ASOCIAȚIA MIORITICS
29. CLUBUL SPORTIV „CLUJUL PEDALEAZA”
30. ASOCIAȚIA SIGURANTA AUTO
31. FUNDATIA „TERRA MILENIUL III”
32.  ASOCIAȚIA „VISUM” PENTRU EDUCATIE SI CULTURA
33. ASOCIAȚIA PENTRU DEZVOLTARE URBANA
34. ASOCIAȚIA ”VIITOR PLUS”
35. ASOCIAȚIA ”APROAPE DE NATURA”
36. ASOCIAȚIA ”ECO-CIVICA”
37. ASOCIAȚIA ”HARTA VERDE ROMANIA”
38.  ASOCIAȚIA PENTRU MOBILITATE METROPOLITANA (AMM)
39.  ASOCIAȚIA „NEUER WEG”
40.  ASOCIAȚIA „GREENITIATIVE”
41.  ASOCIAȚIA „AGENT GREEN”
42.  CENTRUL REGIONAL DE PROTECȚIA MEDIULUI ROMANIA (REC)
43.  ASOCIAȚIA „ECO ASSIST”
44.  ASOCIAȚIA „KOMUNITAS”
45.  ASOCIAȚIA ”MILITIA SPIRITUALA”
46.  FUNDAȚIA CULTURALA ”ROSIA MONTANA”
47.  CENTRUL PENTRU POLITICI DURABILE ”ECOPOLIS”
48.  ASOCIAȚIA ”SALVAȚI DUNĂREA ȘI DELTA”
49.  ASOCIAȚIA ”NATURA TRANSILVANIEI”
50.  ASOCIAȚIA „BIOSILVA”
51. ASOCIAȚIA „COLECTIV S”
52.  FUNDATIA „NOI ORIZONTURI”
53.  ASOCIAȚIA „SOLIDARITATEA PENTRU LIBERTATEA DE CONȘTIINȚĂ”
54.  FUNDAȚIA COMUNITARA BUCUREȘTI

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *